Sufla in microfon sa vezi cum ti se misca frunzele :P Foarte foarte tare :D
ei ? ce zici ?
Programare, siteuri sau placi de baza ?
Sufla in microfon sa vezi cum ti se misca frunzele :P Foarte foarte tare :D
ei ? ce zici ?
Multi stiu putini cunosc ce este ala un torrent.
Pentru toti cunoscatorii aflati ca unul dintre cele mai bune site-uri de pecare poti downloada muzica, fileme, jocuri si tot ce-ti doreste sufletul, este in sfarsit online. Dupa lupte seculare cei de la Demonoid s-au pus pe picioare. N-ai ce sa le faci, nu ei pirateaza, nu ei gazduiesc acele filme, acea muzica, ei doar tin o baza de date cu utilizatori si adrese. Fascinant nu ?
Odata conectat, dai click pe eu stiu ce film, sa zicem Step Up 2, ti se downloadeaza un anume fisier dupa care ti se deschide cu Azureus, Bit Torrent sau eu mai stiu ce alt client. Ti se face o conexiune intre tine si mai multe calculatoare si iaca, te vezi cu filmul jos, bineinteles in functie de conexiunea pe care o ai, el poate sa se downloadeze mai repede sau nu.
De mentionat faptul ca nu oricine are acces pe acest site. Pe Demonoid poti ajunge doar pe baza unei invitatii sau cand ne lasa ei sa ne inregistram, inainte cred ca erau 3 zile pe luna in care site-ul era deschis noilor inregristrari.
Download placut.
Sa-i vedem pe cei cu simt estetic ce au de spus, daca au :). Multam fain catre orice critica sau parare adusa. Rog vizitatorul sa fie cat se poate de constructiv.
Designul este pentru portfolio.webworks.ro.
Deoarece se simte o nevoie acuta de un portofoliu m-am decis intr-un final, si iata-l: http://portfolio.webworks.ro
Design-ul este refacut dar trebuie sa recunosc, am fost ajutat :)
Engine de wordpress.
Sper sa va placa.
M-am suparat, colegul meu de munca abuzeasa de fiecare data de dreamweaver-ul meu :) pentru asta m-am hotarat sa-i dedic acest post, deci cu dedicatie speciala de la cata pentru cristi, “melodia” html special chars interpretata de nu stiu cine & makeuped by me.
Nume | Sintaxa | Nume ISO Latin-1 | Descriere |
---|---|---|---|
Aacute | Á | Á | A ascutit (Á) |
aacute | á | á | a ascutit (á) |
Acirc | Â | Â | A circumflex (Â) |
acirc | â | â | a circumflex (â) |
acute | ´ | ´ | accent grav (´) |
AElig | Æ | Æ | ligatura AE (Æ) |
aelig | æ | æ | ligatura ae (æ) |
Agrave | À | À | A grav (À) |
agrave | à | à | a grav (à) |
amp | & | & | ampersand (&) |
Aring | Å | Å | A cu inel (Å) |
aring | å | å | a cu inel (å) |
Atilde | Ã | Ã | A tilda (Ã) |
atilde | ã | ã | a tilda (ã) |
Auml | Ä | Ä | A umlaut (Ä) |
auml | ä | ä | a umlaut (ä) |
brvbar | ¦ | ¦ | bara intrerupta (¦) |
Ccedil | Ç | Ç | C sedila (Ç) |
ccedil | ç | ç | c sedila (ç) |
cent | ¢ | ¢ | cent (¢) |
copy | © | © | copyright (©) |
curren | ¤ | ¤ | valuta generala (¤) |
deg | ° | ° | grad (°) |
div | ÷ ÷ | ÷ | impartire (÷) |
Eacute | É | É | E ascutit (É) |
eacute | é | é | e ascutit (é) |
Ecirc | Ê | Ê | E circumflex (Ê) |
ecirc | ê | ê | e circumflex (ê) |
Egrave | È | È | E grav (È) |
egrave | è | è | e grav (è) |
emsp |   | nedefinit | em spatiu ( ) |
ensp |   | nedefinit | en spatiu ( ) |
ETH | Ð | Ð | Eth nordic (Ð) |
eth | ð | ð | eth nordic (ð) |
Euml | Ë | Ë | E umlaut (Ë) |
euml | ë | ë | e umlaut (ë) |
frac12 | ½ | ½ | jumatate (½) |
frac14 | ¼ | ¼ | sfert (¼) |
frac34 | ¾ | ¾ | trei sferturi (¾) |
gt | > | nedefinit | mai mare decât (>) |
Iacute | Í | Í | I ascutit (Í) |
iacute | í | í | i ascutit (í) |
Icirc | Î | Î | I circumflex (Î) |
icirc | î | î | i circumflex (î) |
iexcl | ¡ | ¡ | exclamatie inversata (¡) |
Igrave | Ì | Ì | I grav (Ì) |
igrave | ì | ì | i grav (ì) |
iquest | ¿ | ¿ | intrebare inversata (¿) |
Iuml | Ï | Ï | I umlaut (Ï) |
iuml | ï | ï | i umlaut (ï) |
laquo | « | « | paranteza unghiularã dublã stângã («) |
lt | < | < | mai mic decât (<) |
macr | ¯ | ¯ | macron ( ¯ ) |
micro | µ | µ | micro (µ) |
middot | · | · | punct la mijloc (·) |
nbsp | |   | spatiu nonbreaking |
not | ¬ | ¬ | negatie (¬) |
Ntilde | Ñ | Ñ | N tilda (Ñ) |
ntilde | ñ | ñ | n tilda (ñ) |
Oacute | Ó | Ó | O ascutit (Ó) |
oacute | ó | ó | o ascutit (ó) |
Ocirc | Ô | Ô | O circumflex (Ô) |
ocirc | ô | ô | o circumflex (ô) |
Ograve | Ò | Ò | O grav (Ò) |
ograve | ò | ò | o grav (ò) |
ordf | ª | ª | ordinal feminin (ª) |
ordm | º | º | ordinal masculin (º) |
Oslash | Ø | Ø | O tãiat (Ø) |
oslash | ø | ø | o tãiat (ø) |
Otilde | Õ | Õ | O tilda (Õ) |
otilde | õ | õ | o tilda (õ) |
Ouml | Ö | Ö | O umlaut (Ö) |
ouml | ö | ö | o umlaut (ö) |
para | ¶ | ¶ | paragraf (¶) |
plusmn | ± | ± | plus minus (±) |
pound | £ | £ | lira sterlina (£) |
quot | " | " | ghilimele (“) |
raquo | » | » | paranteza unghiularã dublã dreapta (») |
reg | ® | ® | marca inregistrata (®) |
sect | § | § | semn sectiune (§) |
shy | ­ | ­ | soft hyphen () |
sup1 | ¹ | ¹ | 1 superior (¹) |
sup2 | ² | ² | 2 superior (²) |
sup3 | ³ | ³ | 3 superior (³) |
szlig | ß | ß | sharp s (ß) |
THORN | Þ | Þ | Thorn nordic (Þ) |
thorn | þ | þ | thorn nordic (þ) |
times | × | × | inmultire (×) |
trade | ™ | nedefinit | trademark (™) |
Uacute | Ú | Ú | U ascutit (Ú) |
uacute | ú | ú | u ascutit (ú) |
Ucirc | Û | Û | U circumflex (Û) |
ucirc | û | û | u circumflex (û) |
Ugrave | Ù | Ù | U grav (Ù) |
ugrave | ù | ù | u grav (ù) |
uml | ¨ | ¨ | umlaut (¨) |
Uuml | Ü | Ü | U umlaut (Ü) |
uuml | ¨ | ü | u umlaut (ü) |
Yacute | Ý | Ý | Y ascutit (Ý) |
yacute | ý | ý | y ascutit (ý) |
yen | ¥ | ¥ | yen (¥) |
yuml | ÿ | ÿ | y umlaut (ÿ) |
HTML | ISO Latin-1 | nume | |
---|---|---|---|
Semne de punctuatie | |||
– | – | – | en dash |
— | — | — | em dash |
¡ | ¡ | ¡ | inverted exclamation |
¿ | ¿ | ¿ | inverted question mark |
“ | “ | “ | quotation mark |
«
» |
«
» |
«
» |
guillemets (European-style quotation marks) |
non-breaking space | |||
& | & | & | ampersand |
¢ | ¢ | ¢ | cent |
© | © | © | copyright |
™ | ™ | ™ | Trademark |
÷ | ÷ | ÷ | divide |
> | > | > | greater than |
< | < | < | less than |
µ | µ | µ | micron |
· | · | · | middle dot |
¶ | ¶ | ¶ | pilcrow (paragraph sign) |
± | ± | ± | plus/minus |
€ | € | € | Euro |
£ | £ | £ | British Pound Sterling |
® | ® | ® | registered |
§ | § | § | section |
¥ | ¥ | ¥ | Japanese Yen |
á
Á |
á
Á |
á
Á |
lower-case “a” with acute accent
upper-case “A” with acute accent |
à
À |
à
À |
à
À |
lower-case “a” with grave accent
upper-case “A” with grave accent |
â
 |
â
 |
â
 |
lower-case “a” with circumflex
upper-case “A” with circumflex |
å
Å |
å
Å |
å
Å |
lower-case “a” with ring
upper-case “A” with ring |
ã
à |
ã
à |
ã
à |
lower-case “a” with tilde
upper-case “A” with tilde |
ä
Ä |
ä
Ä |
ä
Ä |
lower-case “a” with diaeresis/umlaut
upper-case “A” with diaeresis/umlaut |
æ
Æ |
æ
Æ |
æ
Æ |
lower-case “ae” ligature
upper-case “AE” ligature |
ç
Ç |
ç
Ç |
ç
Ç |
lower-case “c” with cedilla
upper-case “C” with cedilla |
é
É |
é
É |
é
É |
lower-case “e” with acute accent
upper-case “E” with acute accent |
è
È |
è
È |
è
È |
lower-case “e” with grave accent
upper-case “E” with grave accent |
ê
Ê |
ê
Ê |
ê
Ê |
lower-case “e” with circumflex
upper-case “E” with circumflex |
ë
Ë |
ë
Ë |
ë
Ë |
lower-case “e” with diaeresis/umlaut
upper-case “E” with diaeresis/umlaut |
í
Í |
í
Í |
í
Í |
lower-case “i” with acute accent
upper-case “I” with acute accent |
ì
Ì |
ì
Ì |
ì
Ì |
lower-case “i” with grave accent
upper-case “I” with grave accent |
î
Î |
î
Î |
î
Î |
lower-case “i” with circumflex
upper-case “I” with circumflex |
ï
Ï |
ï
Ï |
ï
Ï |
lower-case “i” with diaeresis/umlaut
upper-case “I” with diaeresis/umlaut |
ñ
Ñ |
ñ
Ñ |
ñ
Ñ |
lower-case “n” with tilde
upper-case “N” with tilde |
ó
Ó |
ó
Ó |
ó
Ó |
lower-case “o” with acute accent
upper-case “O” with acute accent |
ò
Ò |
ò
Ò |
ò
Ò |
lower-case “o” with grave accent
upper-case “O” with grave accent |
ô
Ô |
ô
Ô |
ô
Ô |
lower-case “o” with circumflex
upper-case “O” with circumflex |
ø
Ø |
ø
Ø |
ø
Ø |
lower-case “o” with slash
upper-case “O” with slash |
õ
Õ |
õ
Õ |
õ
Õ |
lower-case “o” with tilde
upper-case “O” with tilde |
ö
Ö |
ö
Ö |
ö
Ö |
lower-case “o” with diaeresis/umlaut
upper-case “O” with diaeresis/umlaut |
ß | ß | ß | ess-tsett |
ú
Ú |
ú
Ú |
ú
Ú |
lower-case “u” with acute accent
upper-case “U” with acute accent |
ù
Ù |
ù
Ù |
ù
Ù |
lower-case “u” with grave accent
upper-case “U” with grave accent |
û
Û |
û
Û |
û
Û |
lower-case “u” with circumflex
upper-case “U” with circumflex |
ü
Ü |
ü
Ü |
ü
Ü |
lower-case “u” with diaeresis/umlaut
upper-case “U” with diaeresis/umlaut |
ÿ | ÿ | ÿ | lower-case “y” with diaeresis/umlaut |
´
` |
´
` |
acute accent with no letter
grave accent/reversed apostrophe with no letter |
|
’ | ’ |
*/ ?>
Viitorul telefon al Google, care s-ar putea numi GPhone, ar putea fi mult mai ieftin decat iPhone de la Apple, dar si diferit ca tehnologie, conform unui articol din USA Today.
Conform concluziilor diferitelor companii de analiza, viitorul telefon al Google ar putea fi mai simplu din punct de vedere tehnic, dar mai ieftin decat Apple iPhone.
Saptamana trecuta, Google a anuntat achizitionarea unei companii finlandeze de mici dimensiuni, Jaiku, ce detine patente pentru furnizarea de servicii de mesaje tip SMS. Aeeasta preluare, noteaza USA Today, dovedeste ca Google doreste sa intre puternic in sectorul telefoanelor mobile.
Desi Google nu vrea sa ofere detalii cu privire la strategia pentru GPhone, e sigur ca intentioneaza sa convinga tot mai multe companii sa sponsorizeze rezultatele cautarilor pe motorul Google de pe telefon, la fel ca pe PC.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=UFN5cNpo7p4[/youtube]
Potrivit lui Richard Doherty, director de cercetare la compania The Envisioneering Group, Google vrea sa convinga producatorii de telefoane sa construiasca terminale echipate cu un buton special care sa ii duca pe utilizatori direct la o pagina Google si sa ii faca sa utilizeze motorul de cautare cat mai des posibil pentru cele mai diverse informatii. Google spera ca astfel, companiile vor plati pentru a le fi afisata o reclama, simultan cu rezultatele cautarilor.
Analistul Trip Chowdhry, de la compania Global Equities Research considera ca Google a inceput deja sa schiteze un model avansat de GPhone, echipat cu un browser Google care sa afiseze servici ale companiei, precum Gmail si videoclipuri ale site-ului YouTube, mai noteaza USA Today.
Ziarul britanic The Independent scria la jumatatea lui octombrie, citand analisti IT, ca telefonul Google ar putea costa chiar sub 100 de dolari, de patru ori mai putin decat cel mai ieftin iPhone din SUA.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=YgW7or1TuFk[/youtube]
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=xvMasa9gfEc[/youtube]
Arobs (firma clujeana) importa telefoanele din Statele Unite, gata decodate pentru a functiona in retelele Vodafone si Orange. Pretul de achizitionare al aparatului este de 599 de euro plus TVA, asta in Romania pentru ca in state este 400 de dolari.
O actualizare software facuta de Apple recent, pentru iPhone, face ca telefoanele care au fost decodate sa se blocheze! Deci arunci banii degeaba aparatul devenind inutil, cu nimic mai presus decit o caramida scumpa. Vei pierde si toate aplicatiile care au fost instalate, fara sa fie oferite de Apple.
Toate cele spuse au fost confirmate de catre Arobs, importatorul oficial Apple in Romania.
Concluzia ori ti-l cumperi de pe ebay.com si dai pe el in jur de 500 de dolari nu euro (totusi mai putin), ori mai astepti pana cand update-urile de la Apple nu te vor lasa fara telefon, eu sincer prefer varianta B. In rest ce sa spun, telefonul este o bijuterie, dar la cata reclama i s-a facut nici nu ma mir :P
Vei putea comanda online pizza din Timisoara. Site-ul va acoperi toate pizzeriile timisorene inclusiv cele cu program scurt sau cele care nu fac comenzi la domiciliu.
Vei putea sa-ti inviti cei mai buni prieteni la masa desigur la pizzeria preferata.
Datoria ta de infometat este sa-ti faci un cont urmand ca apoi sa primesti chiar si o pizza gratis dar … doar dupa 50 de comenzi online :) Sa vedem iti surade ideea :P , cine stie poate iti gasesti si perechea perfecta, numai atentie la ingrasat :)
Ne poti comenta aici in acest articol sau poti sa arunci o idee poate o vom selecta, deci hai nu mai sta pe ganduri ia felia de pizza in mana si comenteaza despre acest articol. Apropo ce zici de design ? Iti vine sa-l mananci ?
Site-ul Pizza Timisoara mai are putin si este final, pana atunci pofta’n cui :D
Atunci cand celebrul savant Carl Sagan a fost intrebat ce crede despre posibilitatea de a calatori inapoi in timp, acesta a raspuns: “daca am putea calatori in trecut, posibilitatile ar fi cu adevarat uluitoare. Mai intai, istoria ar deveni o stiinta experimentala, ceea ce cu siguranta nu este astazi. Descoperirile despre propriul nostru trecut si despre originile noastre ar putea fi absolut fascinante. Apoi, ne-am confrunta cu paradoxuri foarte dificile caci am interfera cu schema cauzala care a condus la aparitia noastra si la evenimentele din epoca noastra. N-am nici o idee daca este posibila, insa este o ipoteza care merita cu siguranta explorata.”
Fizicianul John Cramer de la University of Washington încearcă să dezvăluie tocmai acest mister al reversibilităţii timpului cu ajutorul unui experiment care implică un fascicul laser. Mai multe instituţii care finanţează programe şi studii experimentale au refuzat să-i acorde fonduri pentru a realiza experimentul considerând că ideile sale sunt “prea ciudate” pentru a fi finanţate, deşi ipoteza propusă de Cramer este fezabilă din punct de vedere teoretic şi există dovezi serioase în favoarea ei. Fizicianul şi-a lansat ipoteza şi a schiţat un experiment pentru a o testa în urmă cu un an şi cu toate acestea nimeni nu a reuşit până acum să dovedească că experimentul nu ar putea funcţiona.
Deşi instituţiile finanţatoare au avut reţineri faţă de îndrăzneala lui Cramer, ideile sale au trezit entuziasmul oamenilor obişnuiţi care au început să doneze bani pentru realizarea experimentului. În urma acestui efort colectiv extraordinar, Cramer a putut să treacă la pregătirea primei etape a experimentului, aşa-numita “comunicare cuantică non-locală”. Instrumentele foarte sofisticate pe care le va folosi pentru această primă etapă ar putea să pună capăt faimoasei controverse cu privire la posibilitatea ca un obiect să călătorească cu o viteză mai mare decât cea a luminii. Dacă experimentul lui Cramer va fi o reuşită, el va avea efectul unei revoluţii de proporţii în fizică.
Experimentul presupune separarea în două a unui fascicul laser, astfel încât caracteristicile uneia dintre cei doi fotoni să se reflecte în caracteristicile celuilalt. Fenomenul este cunoscut de fizicieni sub numele de “ legătură cuantică”. După ce are loc separarea în două a fasciculului laser, dacă se efectuează măsurători undă/corpuscul în mod independent asupra celor doi fotoni, ar trebui ca măsurătorile să fie identice. Într-un anumit sens, dualitatea undă-corpuscul devine un mijloc de a transmite informaţie.
Ei bine, acum urmează partea pe care Einstein o considera o imposibilitate ridicolă: teoretic vorbind, este posibil ca unul dintre cei doi fotoni să primească informaţie de la celălalt în mod instantaneu, chiar dacă între ei există o distanţă de milioane de ani lumină.
Prin intermediul unui astfel de efect, se poate transmite informaţie cu o viteză mai mare decât cea a luminii, adică contrar teoriei relativităţii speciale care spune că acest lucru este imposibil. Se pare că în pofida tuturor îndoielilor formulate de la Einstein încoace, există dovezi serioase că acest fenomen numit „legătură cuantică” poate avea realmente loc.
Dacă acest primă etapă a experimentului său va avea succes, Cramer ar putea să treacă la cea de-a doua etapă şi anume testarea retrocauzalităţii cuantice, adică apariţia efectului înaintea cauzei. Mai precis, el va încerca să afle dacă un foton poate călători înapoi în timp. „Pare improbabil ca experimentul să funcţioneze, dar pe de altă parte nu văd de ce nu ar funcţiona,” a declarat Cramer. „Dacă va funcţiona, înseamnă că putem recepţiona un semnal cu 50 de microsecunde înainte de a-l trimite,” a mai adăugat el.
Vorbind despre experimentul lui Cramer, Warren Nagourney, un coleg al lui Cramer care îl va ajuta să realizeze experimentul, a spus: „ca să fiu sincer, am doar o idee vagă cu privire la ceea ce vrea să facă Cramer.”
În cea de-a doua etapă a experimentului, cercetătorii vor trimite unul dintre cei doi fotoni printr-o fantă dintr-un ecran către un detector care va înregistra fotonul respectiv fie ca undă, fie ca particulă (natura duală a luminii îi permite fotonului să fie atât una, cât şi cealaltă). Celălalt foton va fi trimis printr-un cablu optic de 10 kilometri după care va lovi un detector mobil. Ajustarea poziţiei detectorului care capturează cel de-al doilea foton va determina dacă fotonul respectiv va fi detectat ca undă sau particulă. Trecerea prin cablul optic va face ca cel de-al doilea foton să atingă detectorul cu o întârziere de 50 de microsecunde faţă de primul foton, spune Cramer. Acum urmează partea stranie: detectarea celui de-al doilea foton fie ca undă, fie ca particulă, va forţa primul foton să se schimbe la rândul său fie în undă, fie în particulă. Dar acest lucru va trebui să se întâmple primului foton înainte ca acesta să ajungă la detector, unde el va ajunge cu 50 de microsecunde înaintea detectării celui de-al doilea foton. Dacă acest lucru are loc, înseamnă că informaţia s-a transmis înapoi în timp în raport cu primul foton.
Înregistrarea acestui efect ar revoluţiona toate teoriile din domeniu şi ar da naştere acelor paradoxuri pe care le-am văzut până acum doar în filmele science-fiction. În pofida acestor paradoxuri stranii, Cramer este nerăbdător să afle dacă experimentul său va funcţiona şi dacă nu, de ce. Cu atât mai mult cu cât descoperirea ar putea avea aplicaţii tehnologice spectaculoase. „Un inginer de la NASA ar putea să-şi pună nişte ochelari şi să ghideze de pe Pământ un vehicul de pe Marte în timp real,” a spus Cramer pentru a oferi un exemplu.
Deşi este recunoscător pentru toate donaţiile care au contribuit la realizarea primei etape a experimentului, Cramer admite că se simte puţin jenat de faptul că a ajuns să fie o figură publică. De regulă fizicienii lucrează în anonimat până la confirmarea rezultatelor experimentelor. Abia apoi devin cunoscuţi, dacă rezultatele sunt într-adevăr interesante. „Eu se pare că lucrez oarecum invers,” a spus el cu oarecare îngrijorare. Apoi, sesizând ironia, a adăugat râzând: „poate ca acest lucru să se dovedească relevant pentru experimentul pe care încerc să-l realizez.”