Category: Stiri

Premiu record la loto! Aproape 8 milioane de euro va câştiga cel care va ghici cele 6 numere la extragerea 6/49 de duminică. Agenţiile se închid la ora 14.00, iar reprezentanţii Loteriei Române se aşteaptă ca, la un premiu record, numărul jucătorilor să fie pe măsură. Premiul nu a mai fost adjudecat de 14 săptămâni.

Odată completat biletul de loterie, fiecare începe să işi facă vise despre cum va cheltui cele 8 milioane de euro pe care le va câştiga. În primul rând mulţi se îşi doresc să îşi cumpere o casă. Cu tot cu piscină, grădină şi cascade vila nu ar costa probabil mai mult de 1,5 milioane de euro. Şi cu tot cu impozite plătite la stat şi casă cumpărată mai rămân aproape 5 milioane de euro. Proprietarul unei asemenea case trebuie neapărat să se mândrească şi cu o maşină pe măsură. Puţin peste 200.000 de euro cheltuiţi şi veţi avea la scară o maşină de lux, demnă de un milionar. Cu maşină şi casa visurilor cumpărate, tot mai rămân 4.500.000 de euro.

Cine nu-şi doreşte să vadă lumea? Ca să vezi lumea şi să o duci ca un nabab nu ai nevoie de mai mult de 2 milioane de euro. Poţi să-ţi cumperi chiar şi o insulă. La întoarcerea în ţară mai rămân în cont în jur de 2.500.000 de euro, suficienţi ca să te numeşti tot „milionar”. Cu vilă, maşină, plimbări în lume şi eventual o insulă tot mai rămân bani. Îi putem numi bani albi pentru zile negre.

Şi aceasta nu este decât una din variantele în care poate fi cheltuită suma pusă la bătaie duminică de Loteria Română. Pentru a visa nu e nevoie decât de un bilet. Pentru a şi câştiga este însă nevoie de foarte mult noroc.

Sursa: http://www.antena3.ro

Pe 17 august se implinesc 25 de ani de cand a aparut primul CD, care a marcat inceputul trecerii de la tehnologia de muzica analogica la cea digitala.

Primul CD din lume a fost produs pe 17 august 1982 de catre Philips la o fabrica de langa Hanover in Germania. Acesta a deschis calea catre o revolutie tehnologica in industria muzicala, datorita calitatii superioare a sunetului si durabilitatii determinate de rezistenta la zgariere.

CD-ul a devenit un catalizator pentru inovatie in materie de entertainment digital, pavand calea catre DVD-uri, playere MP3 si discuri optice high-definition.

Primul CD a fost realizat pentru producatorul de muzica Polygram, detinut de Philips la acea vreme, si continea albumul The Visitors de la ABBA. CD-urile au fost lansate comercial in luna noiembrie a aceluiasi an, moment in care existau deja peste 150 de titluri, in special cu muzica clasica. Primele CD-uri si playere CD au fost introduse in noiembrie 1982 in Japonia, urmate de lansarea in Statele Unite si Europa in martie 1983.

De atunci au fost vandute peste 200 de miliarde de exemplare, care, daca ar fi asezate unul peste celalalt, ar crea o stiva care ar putea inconjura pamantul de 6 ori.

CD-ul a fost rezultatul colaborarii dintre Philips si Sony, care au lucrat la acesta din 1979. Unul dintre factorii hotaratori pentru adoptarea pe scara larga a CD-ului a fost faptul ca cei doi s-au inteles asupra unui standard comun de la bun inceput, lucru care ar putea fi o lectie pentru multiplele razboaie ale formatelor la care asistam in ziua de azi in diverse domenii din tehnologie.

CD-ul a depasit cu mult scopul in care a fost creat. “La sfarsitul anilor ‘70 si inceputul anilor ‘80 nu ne imaginam ca intr-o zi industriile de tehnica de calcul si de entertainment vor opta de asemenea pentru CD-ul digital pentru stocarea de volume din ce in ce mai mari de date pentru aplicatiile software si pentru filme,” a afirmat Piet Kramer, unul din membrii echipei de la Philips care a dezvoltat CD-ul.

In ziua de 15 august a fiecarui an, crestinii ortodocsi si, deopotriva, romano si greco-catolicii sarbatoresc Adormirea Maicii Domnului, nascatoarea Mantuitorului Hristos, “cea care este mai cinstita decat heruvimii”. Numita Santamaria Mare, in traditiile religioase ale poporului roman, sarbatoarea prilejuia marile pelerinaje mariane de la Manastirile Nicula, Moisei, Bixad din Transilvania, reluate dupa 1989 de Biserica Ortodoxa Romana si de Biserica Greco-Catolica.

2,1 milioane de români care poartă numele de Maria/Marian sau derivate ale acestora îşi vor sărbători onomastica astăzi, când creştinii ortodocşi şi catolici celebrează una dintre cele mai importante sărbători religioase, Sfânta Maria. Potrivit statisticilor prezentate de MIRA, din totalul românilor care poartă prenumele Maria/Marian sau derivate, aproape 1.700.000 sunt femei, iar peste 400.000 sunt bărbaţi.

Dintre cei 2,1 milioane de sărbătoriţi de astăzi, 1.385.432 poartă numele de Maria, 273.561 numele de Mariana, iar 23.305 se numesc Marina. În România mai există 12.272 de persoane care răspund la numele de Marioara, 292.899 care se numesc Marian şi alţi 120.463 de Marin.

Artistul Florian Pittis a incetat din viata duminca, 5 august 2007, la varsta de 63 de ani.

Florian Pittis a murit la Institulul Oncologic Fundeni, unde fusese internat de luni. El suferea de cancer la prostata, iar starea sa de sanatate se agravase in ultimul timp.

Voce inconfundabila a eterului romanesc, Florian Pittis a fondat grupul Pasarea Colibri, alaturi de Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vlady Cnejevici in anul 1992. El a ramas in formatie pana in anul 2000, cand in locul sau a venit la Pasarea Colibri Marius Batu.

A cantat la Cenaclul Flacara, alaturi de Anda Calugareanu si Dan Tufaru.

Vocea sa a putut fi auzita ani de-a randul la “Teleenciclopedia”, si, mai nou, pe diferite audiobook-uri (“Jurnalul unui mag” de Paulo Coelho ” Humanitas Multimedia, “Levantul” de Mircea Cartarescu ” Editura Casa Radio).

A fost primul actor din Romania cu website, in 1998, informeaza Mediafax. In acelasi an a devenit director al postului Radio Romania Tineret, transformat in Radio3net din 2004.

Florian Pittis s-a nascut la Bucuresti, la 4 octombrie 1943. A studiat la Liceul “Gheorghe Lazar” si a absolvit in 1966 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (clasa prof. Radu Beligan).

Trei ani mai tirziu, in 1969, s-a angajat la Teatrul Bulandra. Florian Pittis a fost Alencon din “Elisabeta I” de Paul Foster, Alioska din “Azilul de noapte” de M. Gorki, Edmund si Jamie din “Lungul drum al zilei catre noapte” de Eugene O’Neill si Ariel din “Furtuna” de W. Shakespeare, toate in regia lui Liviu Ciulei.

De asemenea, a jucat in celebrul Hamlet al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera in 1985.

Publicul l-a mai putut vedea in Iulius Cezar de W. Shakespeare (regia Andrei Serban), “Buna seara, domnule Wilde” de Oscar Wilde (regia Alexandru Bocanet), “Titanic Vals” de Tudor Musatescu (regia Toma Caragiu), “Scoica de lemn” de Fanus Neagu (regia San Nasta) si “Antigona” de Sofocle (regia Alexandru Tocilescu).

A regizat el insusi pe scena Bulandrei spectacole precum “Cum se numeau cei patru Beatles” de Stephen Poljakoff, “Cainele gradinarului” de Lope de Vega, “Meditatiile Ritei” de Willy Russel si “Black & White” de Keith Waterhouse & Willis Hall.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=-HXWvOTL0kc[/youtube]